De ce minte horoscopul din ziar?

Well, am primit de zeci de ori această întrebare. Primul răspuns care-mi vine în minte este: da, foarte bine că minte. Dacă horoscopul comercial dintr-un ziar sau dintr-o revistă ar fi adevărat, apoi, noi ca specie am fi tare săraci. Și anume: am fi împărțiți rigid în douăsprezece categorii, după semnele zodiacale și basta. Ceea ce, spre fericirea noastră, nu este așa.

adevarul despre astrologie

Trebuie să fiu explicită însă: mă refer la horoscoapele în care ni se spune că ne certăm cu soacra, ne-mpăcăm cu iubitul, câștigăm azi, neapărat azi, niște bani, epuizăm cardul în magazine sau știu eu ce alte prostii de genul acesta. Dintre toate horoscoapele, cele mai mincinoase îmi par a fi cele zilnice, mai ales cele prezentate la televizor și mai ales cele rostite de către vreo duduie, frumoasă de altfel, dar complet străină de astrologie așa cum sunt eu străină de triburile protejate din America de Sud. Genul acesta de horoscop face parte din categoria tabloid-entertainment și este inclus așa, precum un ornament, în sumarul unei emisiuni, la rândul ei de divertisment. Imaginați-vă un tort fără flori din fondant, turnulețe din frișcă sau ciocolată: parcă e lipsit de farmec, nu credeți? Cam asta fac producătorii unei emisiuni, introduc o podoabă amăgitoare în emisiunea lor pentru a câștiga o audiența mai mare. Însă, această podoabă este mincinoasă. Același lucru e valabil și în privința publicațiilor de tip tabloid, fie ele tipărite pe hârtie sau publicate în on-line.

Fiecare ființă umană este unică. E adevărat, împărțim elemente comune cu semenii noștri dar unicitatea fiecăruia dintre noi este dată de momentul nașterii, de localitatea nașterii și deloc surprinzător, de familia în sânul căreia ne-am născut. În plus, mai există un element care ne face incomparabili cu ceilalți.

Cele zece planete după care astrologia își bazează studiul sunt în continuă mișcare, cu viteze diferite. Luna străbate cercul zodiacal în 28 de zile, Soarele în 365, Venus în aproape un an, lui Jupiter îi trebuiesc aproximativ 12 ani și așa mai departe. Prin urmare, nu există un moment în timp identic cu altul. Acesta este primul argument că fiecare naștere, fiecare individ și fiecare destin este unic. Apoi, momentul nașterii împreună cu localitatea nașterii stabilesc Ascendentul individului, anume semnul zodiacal care se află la răsărit în acel moment și în acel punct geografic. A doua diferențiere așadar, între indivizi născuți în același semn zodiacal. Acum, întrebarea firească, întrebare care mi s-a pus de multe ori: păi și de ce nu sunt identici doi oameni născuți în același moment, în aceeași localitate? Simplu. Sunt născuți în familii diferite, au mame și tați diferiți, pe scurt, au o moștenire diferită. Unii o numesc karmă, însă termenul “moștenire” este foarte clar în acest context. Sigur ați auzit afirmația: “seamănă cu taică-su`”. Mă veți întreba acum despre gemeni: sunt născuți în aceeași zi, au aceeași părinți și totuși, au destine diferite. Ei bine, pe lângă faptul că gemenii se nasc, inevitabil, la câteva minute distanță ceea ce face ca hărțile lor natale să comporte mici diferențe, al patrulea argument în favoarea teoriei că și din perspectivă astrologică ființele umane sunt unice, este Liberul Arbitru.

În consecință, atunci când citiți un horoscop, pentru amuzament sau pentru că sunteți dispuși să-i dați crezare, cerneți și discerneți: dacă vi se spune că veți câștiga bani într-o zi anume, dacă veți “afla” că vă certați cu șeful, soacra, nevasta, copilul, sau cățelul din dotare, dacă sunteți “informați” că aveți depresie sau din contră, vă aflați în cloud nine, atunci să știți că sunteți mințiți pur și simplu. Și să știți că ceea ce citiți nu valoareaza ceva. Zero și nimic mai mult.

Harta natală ne creionează un destin dar și un potențial. Liberul arbitru, acest dar făcut de Dumnezeu omului – ce este într-o mare măsură limitat, însă nu trebuie subestimat deoarece adesea fie nu îl conștientizăm suficient, fie îl ignorăm cu desăvârșire – are un rol hotărâtor în împlinirea destinului. De aceea, doi oameni cu hărți natale identice ajung să aibă destine distincte.

Horoscoapele de ziar au avut un impact dublu asupra astrologiei, o fațetă oarecum pozitivă, pentru că astrologia a devenit populară începând cu anii `60 ai secolului XX, dar a pricinuit și continuă să facă asta, confuzie, aruncând această disciplină în colțul de blamat al societății alături de alte discipline oculte. Astrologia nu este magie și nu este paranormal. Nu ne dăm ochii peste cap și nu tăiem găini pe malul unei ape. Actually, ne lucrăm hărțile cu programe moderne de software. Ptolemeu, vă sună cunoscut numele? nu a fost doar matematician ci și întemeietorul astrologiei elenistice, astrologie din care a derivat astrologia modernă practicată azi.

Astrologul este un meteorolog al astrelor. El nu poate interveni asupra liberului arbitru al unui individ. Nu poate tranzacționa nici cu voința sa, nici cu moștenirea pe care acesta o duce în spate, nici cu destinul său. Consultațiile astrologice și prognozele astrologice anunță anumite configurații în desfășurare, pozitive sau mai puțin pozitive. Anunță că e verde sau tocmai s-a aprins becul roșu al semaforului. Iar consilierea pe care astrologul o oferă are rol de sugestie, sfat, povață. Cum își organizează viața un individ, cum își exprimă voința, cât de mult sau cât de puțin lucrează la împlinirea destinului său, ei bine, toate acestea stau în puterea sa. În puterea liberului său arbitru.

Și o notă explicativă: nu susțin că dețin adevărul absolut și nici nu am pretenția ca ceilalți să-mi împărtășească părerile.

Monitz, dormi dormi somnul te duce de pe lume

Picture 809pisica va deschide iar fereastra
pisica verde şi proaspătă ca iarba
şi în odaia pustie se va strecura
şi la picioarele stăpânului se va încolăci

dormi dormi somnul te duce de pe lume
te spală şi te piaptănă şi te împarte
copiilor săraci te-am şi uitat

şi ploaia va deschide iar fereastra
ploaia verde şi proaspătă ca iarba
şi în odaia pustie se va strecura
şi la picioarele stăpânului se va încolăci

dormi dormi somnul te duce de pe lume
te spală şi te piaptănă şi te împarte
copiilor săraci te-am şi uitat

şi moartea a deschis încet fereastra
moartea verde şi proaspătă ca iarba
şi în odaia pustie s-a strecurat
şi la picioarele stăpânului s-a încolăcit

Virgil Mazilescu

PrintulI-am invidiat în copilărie pe copiii de la țară ai căror părinți aveau animale în bătătură. Mi se părea aproape magic să te poți juca cu o pisică sau cu un cățel, să alergi puii din spatele curții sau să fii martorul venirii la lumină ai unor purceluși mici și roz. Nu am avut animale de companie în copilărie și nici nu am cunoscut animale în afara celor din cărțile de povești. Nici păpuși nu prea am avut, dar asta este o altă poveste.

Așadar, acum o veșnicie, când m-am simțit suficient de responsabilă să mă îngrijesc de soarta unui suflet necuvântător, am adus acasă un motan. Va împlini anul acesta cincisprezece ani, doarme acum când vă scriu. Un an mai târziu, în a doua zi de Paște, pe întâi mai, în ziua când suflețelul meu cu patru labe a împlinit un an, am găsit, mergând agale pe gardul de la stradă, o pisică. Sau cel puțin asta părea a fi la o primă impresie: pisică. Un melanj înfoiat de birmaneză cu ragdoll care m-a urmat în curte și apoi treaptă cu treaptă, sus în casă. I-am pregătit un loc la masa cu grăunțe pisicești, o pernă moale pentru împărăția viselor și i-am dat un nume: Mona.

Monitz Vreme de trei luni, Mona mea ne-a “păcălit” pe mine și pe doctorul l-a care am dus-o în vizită pentru vaccin, că este fată. Abia după perioada de acomodare în care eu și ea ne-am cunoscut mai bine și m-a lăsat să o mângâi pe burtică, am aflat de fapt că făceam ochi dulci unui motan castrat de toată frumusețea. Etate : 2-3 ani. Ce te faci cu numele însă? pentru că domnișorul se obișnuise și răspundea la numele său: Mona. Păi am “efectuat” o transformare: Mona a devenit Monitz.

Viața alături de pisoi este una specială, vă rog să mă credeți, mai cu seamă când sunt o trupă de doi.

Însă în existența fiecărui stăpân de animal de companie vine un moment greu, acela al despărțirii. Deși ști că animalul tău a crescut într-un bunic și zilele i se scurtează una câte una, speri mânat de speranța mare cât un zgârie nori, că pisoiul tău va fi cel mai longeviv dintre toți pisoii și că veți petrece împreună nu doar bătrânețea lui dar și pe a ta.

Monitz mi-a dat, ne-a dat familiei noastre paisprezece ani frumoși. Mieunături ca un suspin, mieunături de leu feroce, tropăieli de pernuțe moi, ghidușii neașteptate, hoțomăneli feline, rugăminți fierbinți de cașcaval, zâmbete de salată, murmure cu boabe de porumb, sforăituri la miez de noapte, vorbe și serenade pe un alfabet pe care încă mă căznesc să îl învăț.

A fost un motan cât un prinț și chiar mai mult.

Duminică seară, printre lacrimile mele și suspinele lui de suferință, ne-am luat adio. Și pentru că nu ne-am îndurat să-l știm prea departe, Monitz doarme în grădinița din față casei, foarte aproape de gardul pe unde mergea în pași dans pisicesc atunci când ne-am cunoscut. Știu că, pentru cei care nu au animale, rândurile mele par scrise de o babă singură și cam nebună. Știu, știu, am auzit de multe ori, o mulțime de copii mor de foame. Însă nicio tristețe din lume nu te împiedică să îndrăgești un animal.

Ore bune după, târziu în noapte, am ridicat harta pentru ora când “Mițilin” s-a stins.(Am uitat să vă spun că pe lângă numele său, îmi asum responsabilitatea multor porecle cu care l-am cadorisit). M-am gândit că harta momentului trebuie să îmi “spună” ceva. Suprinsă și nu prea, observ Soarele în tranzit în conjuncție perfectă cu Luna mea natală : gradul 20 Pești.

Monitz good bye Am întâlnit în foarte multe cazuri, în tranzite sau progresii, conjuncția Soare-Lună la momentul despărțirii de o ființă dragă. Fie că era vorba de Soarele în tranzit peste Luna natală (ca în cazul meu), fie că era Soarele progresat peste Luna natală sau invers – Luna progresată peste Soarele natal, fie o Lună nouă progresată – Conjuncție Lună progresată – Soare progresat, conjuncția Soare – Lună semnifică un nou drum, un nou început și nu putem păși pe un drum nou fără a-l părăsi pe cel vechi.

Simbolul sabian de la 20 Pești are o rezonanță aparte pentru mine, citez din Lynda Hill : The Sabian Symbol for the Sun on Pisces 20 is one that speaks about supplying your needs, buying food, being able to rest and recuperate, setting the table, eating and dieting and generally being able to nourish yourself. The Sun on Pisces 20: A TABLE SET FOR AN EVENING MEAL This Symbol shows the ability, or the need, to be able to provide sustenance for yourself and others, to “set” the “table” and have nourishment available for those who need it. It can show the knowledge of nutrition, cooking, catering all the way to knowing how to make money -€“ how to “bring home the bacon€™”. At times in your life, you’€™ll prepare things for others to appreciate, to assimilate, to be nourished by and to enjoy. When everything is in place, you’€™ll want to have people around you to appreciate it. Patience is sometimes needed; having worked hard and long, you need to realize that your needs will be met. Returning home you can find comfort and sustenance. Attend to everyday tasks with reverence. Try to remember to say grace in thanks. Being nourished. Provision of life’s necessities. Issues of “who will serve and who will eat”. Dinner. Dinner parties. Baking and breaking bread. Nourishment. Table manners.

Traducere aproximativă : Simbolul sabian al gradului 20 Pești vorbește despre aprovizionarea cu cele necesare, cumpărarea hranei, așezarea și servirea mesei, a fi apt pentru odihnă și recuperare, în general a fi apt pentru a te hrăni (fizic, dar cred că ne putem gândi la hrana sufletului deopotrivă). Revenirea acasă poate aduce confort, mângâiere și alinare.

Duminică a fost sărbătoarea sfinților patruzeci de mucenici din Sevastia și am pregătit încă de sâmbătă mai multe feluri de mâncare pe lângă cele două feluri de mucenici : muntenești și moldovenești. Însă, pisoiul fiind bolnav și refuzând în totalitate hrana de mai multe zile, niciunul din noi nu a fost capabil să stea la masă. Încordare și neliniște, inimi copleșite de tristețe,…

Abia după ce ne-am despărțit de Motănescu, ne-am strâns toți la masă povestind despre el ca despre un vechi și drag prieten căruia parcă tocmai îi spusesem “La revedere ! pe data viitoare”.